Serviciul Român de Informaţii
Serviciul Român de Informaţii

Sistemul Naţional de
Alertă Teroristă:

NIVEL PRECAUT

Discursul directorului SRI, domnul Eduard Hellvig, cu ocazia deschiderii anului universitar al Școlii Doctorale de Relații Internaționale și Studii de Securitate

Domnule rector,
Stimaţi profesori şi doctoranzi,
Onorat auditoriu,
 
Vin cu deosebită emoţie şi mândrie la această întâlnire cu Alma Mater Napocensis. Emoţie, pentru că sunt eu însumi absolvent al şcolii clujene, într-o vreme în care Universitatea ”Babeş-Bolyai” făcea operă de pionierat în învăţământul românesc, iniţiind studiul ştiinţelor politice.

Vin cu mândrie, deopotrivă, la Cluj, pentru că aparţin acestei familii spirituale care a demonstrat, prin evoluţia sa constantă din ultimul sfert de secol, că voinţa şi inteligenţa pot asigura convergenţa cu spaţiul valorilor şi standardelor de performanţă occidentale.

Sunt încrezător că, în această sferă de avangardă academică, şcoala doctorală de relaţii internaţionale şi studii de securitate constituie un cadru de formare profesională de excepţie. Trebuie să recunosc, de altfel, că, dincolo de bucuria regăsirii Clujului universitar, acesta e motivul principal pentru care mă aflu aici. Aici se formează elitele care vor conduce România, iar valorile dobândite în acest proces de formare constituie bazele decizionale ale viitorilor lideri.

Vă recomandă în acest sens atât procesul formativ de înalt nivel, cât şi dinamica raportării la un context global într-o evoluţie accelerată. Să ne gândim numai câte provocări au zguduit lumea în care trăim de când unii şi-au început studiile doctorale. Şi să ne întrebăm cum va arăta această lume în momentul în care îşi vor finaliza studiile.

Traversăm o etapă istorică al cărei cuvânt de ordine este criza. Fie că e vorba de crize doar aparent abstracte, dar cu un grav impact pe termen mediu şi lung – cum sunt criza energetică ori demografică. Fie că e vorba de crizele stringente, care se succed într-un ritm tot mai dificil de gestionat: de la criza economică, la consecinţa ei cea mai dramatică, falimentul elen; de la criza ucraineană, la cea siriană; de la ameninţarea teroristă la exodul spre Europa. Această aglomerare de pusee critice propagă, la nivel global, o tensiune fără precedent în ultimele decenii.

Din perspectiva structurilor de informaţii constatăm o deplasare către cetăţean a vulnerabilităţilor care vizau în mod clasic sistemul statal. Într-o măsură tot mai mare, cetăţeanul devine o potenţială ţintă a acestor crize în cascadă, care contribuie la deteriorarea stării de securitate colectivă şi individuală. Ne confruntăm cu o schimbare majoră de paradigmă a mediului de securitate, în condiţiile în care siguranţa naţională reprezintă, de acum, suma nivelurilor de siguranţă ale cetăţenilor.

Serviciul Român de Informaţii se află, deja, într-un amplu proces de adaptare la noile provocări asimetrice. În acest sens, consider vitală crearea unui parteneriat între comunitatea de informaţii şi societatea românească. Numai prin acest parteneriat între stat şi cetăţeni vom reuşi să gestionăm adecvat riscurile atipice cu care ne confruntăm.

În viziunea mea strategică, acest parteneriat pentru siguranţa cetăţeanului reprezintă un pas important, într-un proces, mai amplu şi necesar, de eficientizare a activităţii instituţiilor statului şi, totodată, de apărare a valorilor democratice specifice societăţii deschise şi democraţiei participative.

Democraţia nu înseamnă doar voinţa unei majorităţi politice, parlamentare. Democraţia înseamnă mai mult decât alternanţa la putere în baza alegerilor. Desigur, acestea sunt premisele unei societăţi libere. Dar democraţia funcţională înseamnă guvernare în serviciul cetăţeanului, asigurând acestuia posibilitatea controlului atât de necesar evitării derapajelor.

Nu avem dreptul să uităm că, într-o democraţie, nimic nu e câştigat definitiv fără implicarea permanentă a tuturor celor cărora nu le e indiferentă soarta comunităţii în care trăiesc. Avertismentul lui Edmund Burke rămâne, în acest sens, actual pentru societatea românească: ”Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”.

Pentru mine, democraţia înseamnă atât libertăţi civile – de exprimare şi de asociere, dar şi responsabilitate socială şi instituţii eficiente şi puternice, într-un sistem de control şi echilibru care să garanteze respectarea adevărului fundamental pe care l-a sintetizat, într-un mod elocvent, John Stuart Mill: ”Libertatea fiecăruia se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”.

Într-o societate deschisă, axată pe aceste coordonate, serviciu secret nu înseamnă secretos. Se impune o mai bună comunicare publică, drept bază a încrederii cetăţenilor în determinarea comunităţii de informaţii de a apăra, în cadrul inviolabil al valorilor democratice, securitatea cetăţeanului – ca o coordonată fundamentală a siguranţei naţionale.

Sunt ferm convins că, aşa cum, de pildă, nu se poate alege între mai multă ori mai puţină Europă – dezbatere la modă, azi – de asemenea nu poate exista opţiunea între mai multă sau mai puţină democraţie. Renunţarea la edificarea Europei Unite nu poate însemna decât revenirea la demonii trecutului. De asemenea, mai puţină democraţie, indiferent sub ce pretext, ar fi echivalentul unei dezolante căderi în timp.
Este unul din imperativele de care vom ţine cont în procesul de redefinire a cadrului legislativ, în acord cu noile provocări.

SRI a cunoscut, în anii tranziţiei româneşti, o transformare instituţională care l-a adus la nivelul standardelor de performanţă ale serviciilor occidentale de informaţii. Persistă, însă, critici, unele întemeiate. Un prim răspuns cred că trebuie să fie optimizarea resurselor. Provocările cu care ne confruntăm ne obligă la un management cât mai inteligent şi mai eficient al resurselor de care dispunem.

Sunt, de asemenea, adeptul ideii de mai multă transparenţă, pe care o consider indispensabilă informării publice corecte şi exercitării controlului democratic. Nu este un proces uşor, dar, pentru a reuşi cu adevărat desprinderea de trecut, consider necesară permanenta raportare la valorile pe care am ţinut să le evoc şi care ordonează o puternică opţiune democratică.

Totodată, consider că o colaborare mai strânsă cu sfera academică, precum şi recrutarea de personal din această zonă vor marca o ancorare mai accentuată a Serviciului Român de Informaţii într-un spaţiu de performanţă şi mentalităţi inovatoare.

Doamnelor şi domnilor,

Una din priorităţile mandatului meu este consolidarea cooperării în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite şi cu aliaţii noştri din comunitatea euro-atlantică de informaţii. Ne preocupă mai buna coordonare a capacităţilor de anticipare şi prevenire, precum şi de reacţie şi analiză, în condiţiile în care ceea ce numim războiul hibrid înseamnă proeminenţa acţiunii actorilor non-militari asupra recursului la forţele convenţionale.

România este poziţionată, geostrategic, într-un spaţiu critic, marcat profund de tendinţa de deplasare a problematicii Orientului Mijlociu în zona Mării Negre şi spre porţile Uniunii Europene. Fragilitatea Republicii Moldova şi conflictul îngheţat din Transnistria, Crimeea anexată ilegal şi conflictul din estul Ucrainei, criza refugiaţilor, insurgenţa kurdă şi războiul din Siria, cu întreaga sa ramificaţie teroristă – toate acestea sunt provocări majore, care se întrepătrund în periculoasa evidenţiere a raporturilor de forţe la care asistăm în plan internaţional. Din păcate, având un ecou alarmant în planul securităţii naţionale.

În această perioadă, de la preluarea mandatului de director, am avut întâlniri cu toţi partenerii strategici ai României şi cu vecinii noştri. În zona de intelligence, valoarea supremă a unui parteneriat constă în lucrurile care se fac, nu în partea declarativă. Dar, dincolo de această componentă operativă fundamentală, aşa cum a reieşit şi din aceste dialoguri bilaterale, buna guvernare a devenit o obligaţie strategică în partea noastră de lume, care se confruntă cu o criză de securitate ce se manifestă atipic.

În acest sens, întărirea instituţiilor statului, contracararea spionajului, proliferării, a propagandei şi terorismului, migraţiei, lupta împotriva corupţiei, sunt elemente-cheie în asigurarea rezistenţei la ameninţările din jur. România a devenit o insulă de democraţie şi stabilitate în regiune, iar această reuşită trebuie apărată.

În această realitate complexă, cetăţeanului nu-i mai revine doar rolul clasic de beneficiar al securităţii naţionale, ci se impune reevaluarea potenţialului său. Din perspectiva mea, cetăţeanul este esenţa devizei noastre ”Patria a priori”. Aceasta este esenţa parteneriatului pe care îl propunem societăţii româneşti.

Un parteneriat în cadrul căruia, sper, comunitatea academică va avea un rol substanţial. Vă asigur, în acest sens, de întreaga mea disponibilitate pentru o cât mai consistentă şi deschisă cooperare.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi pentru această invitaţie la Cluj, care mi-a oferit posibilitatea să-mi prezint credinţele, valorile şi viziunea despre democraţie, societatea românească şi Serviciul Român de Informaţii.

Vă doresc să aveţi parte de reuşite care să vă împlinească, uman şi profesional, aici, acasă, în inima Transilvaniei noastre dragi! Sunt convins că România are un enorm potenţial de a fi performantă şi competitivă, dacă vom face, în planul managementului instituţional, efortul de a da resurselor de inteligenţă şi dinamism şansa valorizării în propria ţară.

Vă mulţumesc. Doamne ajută!
0800 800 100 Linie gratuită pentru semnalarea riscurilor teroriste

Copyright © 2012 Serviciul Roman de Informaţii. Toate drepturile rezervate.

Pentru o navigare optimă, vă recomandăm folosirea unui browser cu capabilități HTML5 și CSS3.